Paşti.html

 
ca de en es fr it nl no pl pt ru ro fi sv tr vo


 

Dezambiguizare
Acest articol se referă la sărbătoarea Paştelui în diferite religii şi rădăcinile sale precreştine. Pentru alte sensuri vedeţi Paşti (dezambiguizare).
Învierea Domnului - pictură de Tiziano Vecello, 1520-1522

Paştele este o sărbătoare religioasă întâlnită, cu semnificaţii diferite, în creştinism şi iudaism. Unele obiceiuri de Paşti se regăsesc, cu semnificaţie diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.

Cuprins

modifică Etimologie

modifică Paştele creştin

Pentru detalii, vezi articolul  Paştele creştinvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Ouă de Paşti tradiţionale din Moravia (Cehia)

modifică Semnificaţie

Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.

modifică Data de început a Paştelui

Paştele creştin este o sărbătoare religioasă variabilă (nu începe la o dată fixă din calendarul civil), care începe obligatoriu într-o duminică (Ziua Domnului).Paştele este întotdeauna la o săptămână după "Florii". Data Paştelui se stabileşte în funcţie de Echinocţiul de primăvară.

modifică Durata

Paştele creştin durează 3 zile.

modifică Cronologia sărbătorilor pascale

Obiceiuri de Paşti De Pasti se vopsesc oua in special rosii, unii oameni vopsesc si alte culori, ca de exemplu: verzi, albastre, galbene, mov, violet... Crestinii se duc in Saptamana Mare (ultima saptamana inainte de Pasti) sa se spovedeasca si sa se impartasasca. In Vinerea Mare, seara, se merge la inconjurat Sfanta biserica si a trece pe la mormantul Domnului (pe sub masa)cu un buchet de flori. Tot de Pasti gospodinele fac Pasca ,Cozonac,Drob si alte mancaruri traditionale dupa preferinte.

modifică Culte creştine care nu sărbătoresc Paştele

modifică Paştele evreiesc

Pentru detalii, vezi articolul  Pesahvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Paştele evreiesc, facsimil al unei miniaturi dintr-o carte de rugăciuni din secolul al XV-lea, ornamentată cu picturi ale Şcolii lui Van Eyck
Comparaţie între calendarul lunar ebraic
şi calendarul solar gregorian
Luna ebraică  Durata 
(în zile)
Perioada din
calendarul gregorian  
Nissan  30 martie-aprilie
Iyar  29 aprilie-mai
Sivan  30 mai-iunie
Tammuz  29 iunie-iulie
Av  30 iulie-august
Elul  29 august-septembrie
Tişri  30 septembrie-octombrie
Heşvan  29 sau 30 octombrie-noiembrie
Kislev  30 sau 29 noiembrie-decembrie
Tevet  29 decembrie-ianuarie
Şevat  30 ianuarie-februarie
Adar  29 sau 30 februarie-martie
Adar II  29 martie-aprilie

modifică Semnificaţie

Pesah (Paştele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană şi ieşirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise.

modifică Vechime istorică

modifică Data de început a Paştelui

Paştele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian), este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine:

Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. (Exodul 12,2).

Paştele iudaic - reproducere după Enciclopedia iudaică

Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primavara. Calendarul ebraic este însă un calendar lunar, de aceea luna Nissan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nissan şi Paştele să pice primavara, şi nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numita Adar II) în anumiţi ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 şi 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit şi în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar şi anotimpurile.

modifică Durata

Pastele se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele şi ultimele două zile impun respectarea strictă a regulilor religioase.

modifică Cronologia Paştelui evreiesc

Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o masă rituală, Seder.

modifică Obiceiuri de Paşti

Bărbat ţinând în mână pască, ilustraţie din The Copenhagen haggadá, autor Philip Isac Levy, Hamburg/Altona, 1739

modifică Tradiţii antice similare obiceiurilor de Paşti

modifică Vezi şi

modifică Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Paştele creştin
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Paştele evreiesc

All Right Reserved © 2007, Designed by Stylish Blog.